Te-aș îmbrățișa în strigătele mute…

Te-aș îmbrățișa în strigătele mute ale inimii dacă aș ști că ai pleca.

Ți-aș săruta însetată de piele mâinile aspre pentru că aș ști că prin ele mă iubeai, mă apărai, mă căutai, mă atingeai, mă mângâiai, mă alinai și mă chemai fără cuvinte și fără rugăminți. Veneam mereu. Uneori fără să mă cauți. Alteori fără să mă chemi. Credeam orbește că între noi n-a fost niciodată vorba de prea multe glasuri și prea puține cuvinte.

Te-aș îmbrățișa în strigătele mute și ți-aș mângâia fiecare parte din tine. M-aș teme să nu-ți dezlipești vreodată sufletul de mine. Ți-aș cânta la nesfârșit versuri pe care le-aș scrie zbătându-mă printre valurile cuvintelor ce-ar lovi țărmul inimilor noastre și-ar lăsa în urmă lor nisip fin și rece, pe care l-aș ascunde într-o clepsidră pe care n-aș mai întoarce niciodată. Aș lăsa nisipul să se odihnească într-o sticlă inertă. Pentru că dacă ar fi să-l mai întorc vreodată, ar însemna că tu n-ai mai fi.

Și în timp ce te-aș îmbrățișa, aș căuta amintirile înfometându-mă cu timpul invincibil care s-ar spulbera ca un vers pe care l-aș fi avut în mine. Iubindu-l febril, l-aș fi ținut captiv înăuntrul meu. L-aș fi recitat în șoaptă, ca să nu mi-l audă nimeni. Iar în final, l-aș uita pentru că l-ar acapara inima printre bătăile sale neîncetate și l-aș pierde din minte, dar l-aș regăsi utopic în suflet, într-un desuet ritm al chemărilor, al dorurilor, al tristeților fără de sfârșit și fără de alinare.

îmbrățișa
Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on whatsapp
WhatsApp

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Abonează-te la newsletter

Verificați și în „spam” mailul de confirmare

Articole populare:

Articole asemănătoare:

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor.