Când m-a întrebat dacă…

despărțire

Atunci când m-a întrebat dacă o să-mi fie dor, am negat într-un stil absurd. M-a privit cât pentru o secundă eternă și, într-un fel tacit, Într-un dans nebun a făcut un pas, un pas înapoi. Apoi, dintr-o minusculă pășire pe clandestina tină a Gheei, am numărat doi Și l-am lăsat. Conștiința-mi șoptea vehement că va […]

Când certitudinile se prăbușesc…

certitudinile

„[…] așa cum se întâmplă în totdeauna în momentele de criză, când certitudinile pe care se clădește viața se prăbușesc și spiritul simte nevoia să-și reconsidere coordonatele între care se mișcă.” (Paul Cornea, Originile romantismului românesc, carte pe care o am de citit pentru cursul de literatură de secol 19, de la facultate) Părerea mea […]

Îmbrățișările dintre noi

imbratisare

În îmbrățișările strânse dintre oameni, acolo, în mijlocul lor, încap inimile. Doar acolo e spațiul care nu se lasă niciodată nici gol și nici liber. Fiindcă inimile își fac culcuș între brațe și se unesc într-o aceeași fuziune de bătăi. O bătaie pentru fiecare apropiere, încă una pentru fiecare zâmbet. Alta pentru recunoștința că e […]

2 ani

iubire

Doi ani și timpul n-ar părea că ar fi stat în loc pe iazul înghețat. Locul unde mi-ai prins pentru prima dată mâinile și de atunci nu mi-ai mai dat drumul niciodată. Ba chiar mi le-ai căutat mereu, mi le-ai iubit, mi le-ai mângâiat. Mi le-ai strâns înăuntrul pumnilor tăi când mi-era frig și mi […]

Iubirea în 4 colțuri

carte

Iubirea în patru colțuri e atunci când… Ca acum, când m aici pe cineva care, de câteva nopți bune, se ghemuiește pe fotoliu cu o lampă lângă și își așază deasupra capului pătura noastră galbenă. Și acolo, în lumea aceea a lui mică, citește ore întregi „Shogun”. Face și ceai pentru amândoi, ceai de lavandă, […]

Te-aș îmbrățișa în strigătele mute…

îmbrățișa

Te-aș îmbrățișa în strigătele mute ale inimii dacă aș ști că ai pleca. Ți-aș săruta însetată de piele mâinile aspre pentru că aș ști că prin ele mă iubeai, mă apărai, mă căutai, mă atingeai, mă mângâiai, mă alinai și mă chemai fără cuvinte și fără rugăminți. Veneam mereu. Uneori fără să mă cauți. Alteori […]

2019

2019

Când mă apropii de 2019, de zilele lui, de mirosul lui îmbibat în soare și viață, simt cum deschid o cutie imensă, argintie ca bradul nostru, mic și „de studenți”, cum îmi place să-i spun (deși Darius mă contrazice și spune că nu e tocmai de studenți, studenții nu au brazi cu fibră optică). Și […]

Gânduri din tren II

tren

Suntem împreună în tren. Dacă numărăm, am făcut multe drumuri împreună într-un tren vechi. Am stat de numeroase ori pe aceleași scaune vechi, în aceleași vagoane strâmte, privind aceleași ferestre prăfuite, murdare, încețoșate. Dar drumurile astea nu vor fi niciodată suficiente. Nu când sunt lângă el, chiar dacă ne înghesuim, împreună cu alte persoane total […]