Când m-a întrebat dacă…

despărțire

Atunci când m-a întrebat dacă o să-mi fie dor, am negat într-un stil absurd. M-a privit cât pentru o secundă eternă și, într-un fel tacit, Într-un dans nebun a făcut un pas, un pas înapoi. Apoi, dintr-o minusculă pășire pe clandestina tină a Gheei, am numărat doi Și l-am lăsat. Conștiința-mi șoptea vehement că va […]

Rememorare despre ceva mort și viu înăuntrul meu

scriu despre ceva mort și viu în același timp înăuntrul meu. ceva despre care îmi amintesc vag și în același timp cu tot trupul. scriu despre cum el a fost mereu o nebuloasă creată din celule cu praf de stele și niciodată nici până acum n-am înțeles că nu era de aici cum i-am uitat […]

E doar dor de tine…

M-am trezit singură într-o lume în care în urmă cu câteva ore te aveam. Nu ți-am simțit pașii plecării. Și nici n-am crezut când ai trântit ușa după tine. Sau poate că n-ai trântit-o, ci doar ți-ai făcut de cu vreme bagajele, înghesuindu-ți în geamantan doar ceea ce îți aparținea. Îți era teamă ca nu […]

Cum se mai simte pielea ta, odată ce se pierde timpul?

Cum se mai simte pielea ta, Odată ce între noi se pierde timpul? Îmi mai porți mirosul la încheietura mâinii, Sau nici nu-mi mai cunoști aroma pe care mi-o răsuflai din depărtări? Pielea ta mai are urmele degetelor mele? Mai găsesc acolo toate cuvintele și poeziile pe care n-am știut să ți le zic? Nu-ți […]

Captivitate

captivitatea

Mi-a pieptănat părul ușor, temător. Apoi mi l-a încolăcit în jurul degetelor sale dintr-o mișcare rapidă și îndemânatică, adunându-l pe tot într-un coc. A lăsat câteva fire răsfirate care s-au prelins pe gât, gâdilindu-mă și făcându-mă să chicotesc. Dar niciunul dintre noi n-a prins la loc firele. Le-am eliberat de captivitatea unei agrafe care țintuiește […]