La mare în timpul pandemiei, la Vama Veche

După cum bine știți, am fost o săptămână la mare, în România, în stațiunea Vama Veche. Dacă nu ați reușit să ajungeți, cred că mulți v-ați întrebat cum se desfășoară lucrurile la mare în timpul pandemiei.

Mai întâi de toate, trebuie să precizez că e prima dată când aleg Vama pentru întreg sejurul. Până acum am fost doar în trecere pe acolo. Anul trecut am făcut o zi plajă în Vamă și mi-a plăcut mai mult ca stațiune față de cea în care eram cazați, adică Costinești.

Era altfel atmosfera, părea mai curat. Erau locuri minunate pe care le puteai vedea, o Plajă de Carte, o librărie de unde puteai cumpăra cărți fix în fața Plajei de carte, șezlonguri de toate felurile, frumoase, din lemn, colorate, cu diferite tipuri de umbrele, simbolul Acolo, celebru în Vama Veche (pe care anul acesta nu l-am mai găsit, din păcate pare că a fost înlocuit).
Cum a fost la mare în timpul pandemiei?
Cum a fost la mare în timpul pandemiei?

În comparație cu Costineștiul, ceva din mine mă face să aleg indiscutabil Vama. E o stațiune (mai) frumoasă. Sunt o grămada de localuri, ai de unde să alegi, poți să mănânci într-un loc diferit în fiecare zi, în Costinești mi se părea mai mică gama de restaurante. Într-un articol viitor mi-am propus să scriu și despre ce și unde am mâncat în Vamă. În plus, plajele sunt mai frumos decorate, șezlongurile și umbrelele sunt drăguțe.

Însă, cum bine știm, anul acesta a fost diferit față de toți ceilalți ani. Adică nu am mai mers doar la mare, ci am mers la mare în timpul pandemiei… Vedeți? E o diferență. Ei bine, în felul acesta normal că și anumite lucruri au fost diferite.

Trebuie să preciez mai întâi câteva detalii legate de locul în care am ales să ne cazăm, pentru că și asta e important. Cum e normal, un hotel mare presupune contact inevitabil cu mai multe persoane, fie cu vecinii din camera de lângă, fie cu cei de la recepție etc.

Așadar, noi am ales (deși nu a fost o alegere gândită din punct de vedere al distanțării sociale, așa s-a nimerit și a picat perfect) să ne cazăm într-o cabană destinată unui grup de două persoane.

Ca să fiu mai explicită, într-o curte destul de mare erau câteva căsuțe din lemn, mici și confortabile. Fiecare cu baie proprie și cu un dormitor unde aveai minimul necesar: un pat, două noptiere, un dulap, o măsuță joasă cu două scaune și în fața cabanei era un fel de terasă foarte mică, unde puteai să-ți lași prosoapele la uscat și să scoți scaunele dinăuntru pentru a savura un pahar rece de vin pe înserate. De precizat că nu este frigider în cameră. Însă, există o bucătărie comună cu frigider. Noi nu am folosit-o, prin urmare nu știu să vă dau multe detalii.

Încă un detaliu relevant, și baia e foarte mică, adică dușul e fără cabină, lângă toaletă e o scurgere și atât.

Prețul a fost bun, era curat și liniștit. Nu aveai niciun contact cu nimeni pentru că fiecare își vedea de treaba lui, curtea era destul de mare și căsuțele separate unele de celelalte. Chiar drăguțe, este aer condiționat. În față sunt copaci, flori, în fiecare dimineață când ne trezeam auzeam ciripit de păsărele și sunetul scos de o ciocănitoare.

În plus, locația e foarte aproape de plajă, la vreo 80 de m.

Cum se desfășurau lucrurile pe plajă?

Noi am stat în fiecare zi în aceeași porțiune de plajă, pentru că ni s-a părut mai retrasă, mai liniștită și mai puțin populată. Era plină de căței pufoși, frumoși și iubiți, care se jucau împreună cu stăpânii prin apă. Inclusiv cu o pisică care a fost cazată pe plajă, soarele i-a bronzat și ei puțin blana deja neagră și strălucitoare.

Chiar aș putea spune că nu a fost foarte multă lume în acea porțiune. Deși, la un moment dat, s-au ocupat mare parte din șezlonguri, mai ales în weekend. Dacă anul trecut, în Costinești, nu aveai pe unde să treci pentru că șezlongurile erau foarte aproape unele de celelalte, anul acesta era o anumită distanță între ele.

Cu toate acestea, de vreo două ori s-a apropiat o doamnă de șezlongul meu. Era la câțiva centimetri de mine, ceea ce nu mi se pare deranjant doar în perioada pandemiei, ci mereu, fiindcă nici nu prea poți să treci de acel șezlong, nici nu poți să te concentrezi să citești, de exemplu, pentru că auzi foarte bine ORICE cuvânt pe care îl rostește etc. Cred că mai multă precauție nu strică nimănui.

Am apreciat faptul că bărbatul care venea în fiecare dimineață să îi achităm șezlongurile avea mască. Întotdeauna.

Pe plajă noi nu am purtat mască. Am stat cât mai la distanță, în apa am evitat să intrăm când era foarte multă lume, sau dacă era, ne duceam într-un loc mai retras.

Apoi, pe faleză, noi am purtat mască mai ales când era multă lume prin preajmă, nu numai după ora 18 când, teoretic, e obligatorie. Și am purtat inclusiv când mergeam să cumpărăm ceva, chiar dacă nu era magazin. Vreau să vă zic că pentru multe persoane masca nu e obligatorie. Am văzut foarte mulți oameni fără mască, când era aglomerat.

În weekend chiar a fost foarte plin, mai ales sâmbătă spre duminică. Foarte mulți oameni, foarte multe grupuri, mulți fără măști. Noroc că au fost mai dese controalele atunci. Erau grupuri de jandarmi care le spuneau oamenilor să poarte măști. Dar, în rest, sinceră să fiu, nu mi s-a părut foarte multă seriozitate, cu toate că era o mașină a poliției care patrula, trecea pe lângă oamenii fără mască fără nicio problemă.

La fel de aglomerat ca înainte de pandemie, nu era vreo diferență, diferit era atunci când vedeai persoane purtând mască. Dar, cel puțin înainte să se însereze și chiar și atunci, nu aș putea spune că am văzut foarte mulți purtând-o.

La intrare în magazine e obligatorie masca, în general am găsit dezinfectante în orice magazin, și la terase sunt, doar că unde am fost era câte unul și nu chiar la vedere.

La urma urmei, ține de responsabilitatea fiecăruia dintre noi nu numai la mare în timpul pandemiei, ci în general. Dacă până să ajung acolo aș fi fost tentată să cred că nu e foarte aglomerat, parțial am fost de acord. Dar, repet, noi am stat pe o porțiune de plajă mai retrasă. Excepția e mereu weekend-ul. De ținut cont că noi am fost și aproape de finalul sezonului, începând cu 23 august, până pe 30.

Cum a fost la mare în timpul pandemiei?
În rest, că o fi la mare în timpul pandemiei sau în afara ei, e la fel de murdar: o grămada de chiștoace de țigări pe jos, deși erau destul de multe coșuri pe plajă. Într-o zi chiar am zărit o mască aruncată pe plajă.

Iar asta e foarte deranjant. Nu o să înțeleg niciodată de ce nu poți să îți arunci țigara pe care tocmai ai terminat-o la coș. De ce nu îți poți duce ambalajele. De ce nu poți strânge după tine la fel cum strângi și acasă. De ce facem atât de rău mediului înconjurător. Cu mândrie o spun, deși ar trebui să fie un gest absolut normal, pe care să îl facem cu toții zi de zi: am aruncat selectiv gunoaiele la mare, la fel cum suntem obișnuiți și acasă să o facem. Dar, repet, asta ține de o normalitate la care noi, românii, încă nu am ajuns…

Ce nu mi-a plăcut absolut deloc în Vamă e intrarea în apă, pentru că intri destul de brusc. Devine adâncă ușor, mai ales dacă sunt valuri, și nu asta e neapărat cea mai mare problemă, ci faptul că sunt o sumedenie de pietre pe care calci și te lovești cu picioarele de ele, chiar e dureros, sunt aspre și tăioase. Apoi, o grămada de alge în apă, mai ales când era marea mai zbuciumată.
Cum a fost la mare în timpul pandemiei?

În rest, apa a fost foarte caldă, uneori liniștită, alteori învolburată. În ultima zi în care am stat acolo (cea în care nu am putut intra în apă, pentru că aveam făcut deja check-out-ul și seara trebuia să luăm autocarul) a fost extrem de agitată, valurile mari, nu prea intra lumea în apă și în permanență se plimba salvamarul pe plajă și atenționa oamenii. Vremea extrem de bună, nu a plouat deloc. Au fost niște zile minunate, cu cer senin, cu soare, numai bună de plajă.

Cam asta a fost experiența noastră la mare în timpul pandemiei, în Vama Veche. Sunt convinsă că aceste aspecte diferă de la caz la caz, în funcție de așteptările fiecăruia, de nevoi. Pentru noi a fost liniștitor, ne-am umplut plămânii cu aerosoli, am inspirat gustul sărat al mării, ne-am așezat înăuntrul sufletelor dorul revederii, ne-am imprimat pe piele bronz de la soare și aer răcoritor și sărat de mare.

Abia aștept anul viitor, nu știu dacă în aceeași stațiune, probabil că da, cu speranța că va fi totul bine până atunci, că lucrurile se vor (mai) liniști.

Cum a fost la mare în timpul pandemiei?
Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on whatsapp
WhatsApp

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Abonează-te la newsletter

Verificați și în „spam” mailul de confirmare

Articole populare:

Articole asemănătoare:

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor.