Categorie: Natura

testament
Natura

Testament

Reading Time: 2 minutes Sub formă de testament, îți las înscris acum, aici, cu cerneală de gând și pe o petală de cuvânt, un univers. E infinitezimal. Ți-ai fi dorit mai mult decât o simplă lume tainică, pe care să o descoperi tu, pătimaș cum vei fi, trăind visceral și punându-ți adeseori întrebări retorice, cum ar fi „de ce?”. Îți dau drepturi prin acest testament, poți să-ți fii conducător. Te poți răzvrăti, dar ai grijă, ceea ce eu am

Citește mai mult »
primăvară
Natura

Poezie pentru primăvară

Reading Time: < 1 minute Sunt atât de îndrăgostită de ea, de primăvară, încât aș lua-o de mână și mi-aș ascunde-o în piept. Acolo, înăuntrul poveștilor și poeziilor mele, primăvara și-ar fi făcut culcuș din suflet, s-ar fi învelit cu țesuturile dinăuntrul meu, s-ar fi culcat cu pieptul pe cuvintele mele, și, în fiecare noapte, înainte de culcare, și-ar fi pus la casetofon melodia inimii mele. Primăvara ar fi avut atunci mirosul meu. Primăvara ar fi fost a mea. Primăvara

Citește mai mult »
primăvară
Amintiri

Încă o primăvară

Reading Time: 4 minutes Când mă gândesc că astăzi e încă o primăvară, mă încearcă un ușor fior care îmi mângâie pielea și mă face să fug înspre fereastră și să o deschid. Să las să pătrundă aerul, să caut soarele și să mă pierd în îmbrățisarea lui. M-a emoționat și m-a bucurat dintotdeauna ideea de început, de primăvară, de întâi martie. Am așteptat mereu cu emoție ziua aceasta. M-am trezit în fiecare dimineață și-am scos mărțișoarele cumpărate cu

Citește mai mult »
amintire
Gânduri

Vântul ne poartă amintirile

Reading Time: 3 minutes Ah, câteodată e suficient să scoți doar puțin capul pe geam ca un vârtej de senzații și de amintiri să-ți reînvie în minte. Să te simți din nou într-un loc unde, ciudat, crezi că nu mai aparții. Să realizezi că de acolo, fie că ești la etajul 8 sau la etajul 1, viața se simte la fel. Zilele trecute, soarele din Cluj a dorit să-și facă apariția de printre nori și lumea părea, pentru câteva

Citește mai mult »
natura
Natura

Natura e singură. Dar omul?

Reading Time: 2 minutes Privim cu nesaț peisajele în care natura e singură. Dar omul? Și omul e lipsă. Peisajele acelea în care domină singurătatea și natura își intră în drepturi vehement, prin propriile sale legi, fără fărâme de existență a oamenilor în jur. Totuși, ne sperie singurătatea. Fiindcă dacă avem în față priveliștea unui om singur, abandonat vieții și naturii, lipsit de alte suflete umane în jurul lui, ne împăienjenește un soi de groază și compătimire. Cum vine

Citește mai mult »
Toamna în Parcul Central din Cluj
Gânduri

Cum m-am îndrăgostit de toamnă în primul an de studenție

Reading Time: 2 minutes Am încercat mereu să fug de toamnă, să mă furișez de zilele ei lungi și friguroase printre pături groase, printre cărți care să mă țină în brațe, și eu pe ele printre coaste, acolo unde-mi pâlpâie inima cel mai tare. M-am ascuns de ea așa cum am știut mai bine și-am plâns gândindu-mă că-mi pleacă soarele și vara, florile și păsările, marea și valurile, și mi se aștern ușor frunzele pe trup, mă îmbrac în

Citește mai mult »
Gânduri

La revedere, mare, îmi vei lipsi până ne vom revedea…

Reading Time: 2 minutes N-am știut niciodată cum să îmi iau rămas-bun de la mare. Totuși, am înțeles mereu că, atunci când plec de undeva, trebuie s-o fac, pentru că s-ar putea să nu mai mai întorc niciodată acolo. Și mereu mă uit la ea, la final, când zilele cu iz de valuri se scurtează și devin o plăpândă amintire, spunându-i nostalgic: La revedere, mare… Mi s-a povestit că aveam 1 an și 8 luni când am văzut întâia

Citește mai mult »
Amintiri

Vara se sfârșește la țărmul mării

Reading Time: 2 minutes Aici scriu astăzi, în ziua în care vara își ia zborul calendaristic, așa cum zboară pescărușii în jurul mării și deasupra ei, până plonjează peste ea: un zbor cu aripile drepte, direct în față, apoi rotocoale, întoarceri, dar vara nu se mai întoarce totuși. Stau cu spatele la coloanele romane, albe, aspre la atingere, cu decorații aurii deasupra lor ca un fel de spirale, susținute de un tavan la fel de alb ca ele, imaculat,

Citește mai mult »
Natura

Strop de natură în curtea bunicului meu

Reading Time: 2 minutes De undeva, dintr-un strop de natură și de poveste, dintr-o bucată verde și fierbinte de iarbă, un greier cântă de zor. E acompaniat de alte vietăți, mai mici sau mai mari, musculițe aproape insesizabile care se adăpostesc de soare. Gutuii care au fructe mici, rotunde și păroase țin umbră. Au mai rămas și câteva prune dulci, zemoase, câteva mai acrișoare și mai tari, care încă se mai coc în copac și se apleacă pentru a

Citește mai mult »
Share on facebook
Share on pinterest
Share on twitter
Abonează-te la newsletter

Verificați și în „spam” mailul de confirmare

Articole populare:

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor.