Categorie: Natura

Ploaia
Natura

Lichid care purifică, curăță, vindecă

Tot ceea ce curăță are înăuntrul lui apă. Lichid rece, care alunecă, care la un moment dat se evaporă, dispare de pe suprafețe, poate intra înăuntrul lor, pe sub piele, pe sub bucăți vânjoase de lemn, înăuntrul tulpinilor înfometate de hrană, de apă, de viu. Tot ceea ce la un moment dat vindecă sau purifică are apă. Ploaia cu picături mărunte sau cât un bob de mazăre. Ploaia rece sau cea caldă. Cea pe care

Citește mai mult »
Natura

Ți s-au născut primăverile în cireșul de la fereastră

Într-o seară te uiți pe geam și vezi cum a-nflorit cireșul, Cum din niște cuprinse de patimi-geruri, peste ramuri s-a năpustit destinul. Ți s-au născut neprihănit primăverile, Și-atunci te-ntorci să-ți privești sufletul; O faci nevăzător, cum de altfel pășești întotdeauna când călătorești construindu-ți calea, Bătătorindu-ți pașii de-atâta fugă de trecut. Poate că doar într-o seară te-ai întors la păcate, Lepădându-te de lumesc și stăvilind timpul, Îngropându-ți mintea în mormanul uitării, Arzând pe rug descântecul viforului

Citește mai mult »
Picnic
Natura

Idee de reconectare cu natura: un picnic la distanță

Se ia o bucată de zi cu soare, fără nici măcar un strop de ploaie, eventual cu puțin vânt, dar așa, cât să trezească înăuntrul tău câțiva fiori de aer proaspăt și aproape văratic. Poate niște nori mai gri din când în când, dar nu foarte gri, ci potriviți. Ei bine, având toate astea la îndemână, se pleacă la picnic. Cam așa s-a desfășurat sâmbăta trecută la noi: ne-am pornit să alergăm în pădure, ne-am

Citește mai mult »
dor de natură
Natura

Când ți se face dor de natură, te pierzi în verde crud

Mi s-a făcut dor de natură. Subit, nostalgic, apăsător. De mai bine de o lună am ieșit doar până la magazin și asta extrem de rar. Dar ploaia de afară, norii gri, mirosul de după ploaie, asfaltul umed, mireasma care venea dinspre copacii înfloriți, viața care se petrecea dincolo de fereastra mea de la etajul 8, toate acestea și dorul, mereu dorul, m-au îndepărtat de pereții locuinței, de aerul închis și m-au dus la 3

Citește mai mult »
Lumea ar trebui să poarte măști
Contemporan. Ce se petrece în lume?

Și lumea ar trebui să poarte măști, nu numai oamenii

Uneori, mai ales acum, în timpurile de astăzi, cred că nu numai noi ar trebui să fim obligați să purtăm măști. Mă gândesc că măștile n-ar trebui să fie special confecționate pentru oameni. Nu numai pentru ei. Și lumea în care trăim ar trebui să poarte măști. Da, chiar simt că lumea în care ne-nvărtim de atâtea ori pașii și inima ar trebui să aibă o mască confecționată special pentru ea. Lumea în care iubim,

Citește mai mult »
Așteptare
Gânduri

Așteptare dezlănțuită în sufletele noastre

Câteodată, se dezlănțuie în noi o liniște de parcă ne aflăm într-o prelungă așteptare. Stăm înăuntrul inimilor noastre, în mijlocul lumii lor, așteptând lent, vibrant, cu trăirile și visurile flămânde. Unii își așteaptă iubiții sau iubitele scăldați în culoarea amintirii și a dorului. Pentru alții așteptarea e măcinată de frică, fiindcă niciodată, gândesc ei, așteptările lor nu s-au împlinit. Peste tot sunt oameni la ferestre, apucându-și speranța în mâini, privind spre un viitor în care

Citește mai mult »
Flori ofilite și oameni-amintire, de care ne este dor
Amintiri

Florile ofilite unde ni se scaldă în soare?

Unde dispar florile ofilite când se scutură de petale și-și coboară spre tulpină creștetele? Priveam astăzi sfioasă spre galbenele mele narcise. Am luat vaza și am apropiat-o de mine. S-au uscat, le am de aproape o săptămână, dar încă emană un miros dulceag și veștejit de soare. Le-am atins, nu se scutură ca lalelele sau ca trandafirii, încă rezistă. Chiar dacă le apuc cu mâinile, chiar dacă le mângâi, nu-și pleacă creștetele spre trup. Ce

Citește mai mult »
testament
Natura

Testament

Sub formă de testament, îți las înscris acum, aici, cu cerneală de gând și pe o petală de cuvânt, un univers. E infinitezimal. Ți-ai fi dorit mai mult decât o simplă lume tainică, pe care să o descoperi tu, pătimaș cum vei fi, trăind visceral și punându-ți adeseori întrebări retorice, cum ar fi „de ce?”. Îți dau drepturi prin acest testament, poți să-ți fii conducător. Te poți răzvrăti, dar ai grijă, ceea ce eu am

Citește mai mult »
primăvară
Natura

Poezie pentru primăvară

Sunt atât de îndrăgostită de ea, de primăvară, încât aș lua-o de mână și mi-aș ascunde-o în piept. Acolo, înăuntrul poveștilor și poeziilor mele, primăvara și-ar fi făcut culcuș din suflet, s-ar fi învelit cu țesuturile dinăuntrul meu, s-ar fi culcat cu pieptul pe cuvintele mele, și, în fiecare noapte, înainte de culcare, și-ar fi pus la casetofon melodia inimii mele. Primăvara ar fi avut atunci mirosul meu. Primăvara ar fi fost a mea. Primăvara

Citește mai mult »
primăvară
Amintiri

Încă o primăvară

Când mă gândesc că astăzi e încă o primăvară, mă încearcă un ușor fior care îmi mângâie pielea și mă face să fug înspre fereastră și să o deschid. Să las să pătrundă aerul, să caut soarele și să mă pierd în îmbrățisarea lui. M-a emoționat și m-a bucurat dintotdeauna ideea de început, de primăvară, de întâi martie. Am așteptat mereu cu emoție ziua aceasta. M-am trezit în fiecare dimineață și-am scos mărțișoarele cumpărate cu

Citește mai mult »
Share on facebook
Share on pinterest
Share on twitter
Abonează-te la newsletter

Verificați și în „spam” mailul de confirmare

Articole populare:

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor.