Categorie: Amintiri

Pâine cu ou și lapte
Amintiri

Suntem plini de senzații, mirosuri și amintiri din copilărie: pâine cu ou și lapte

Suntem atât de legați de mirosuri, de simțuri, de senzații. O singură mireasmă ne poate duce într-un loc din noi înșine nebănuit, necunoscut, un loc pe care nu l-am scos niciodată la suprafață sau poate că l-am eliberat în prinsoarea amintirii. E suficient un miros și se declanșează ceva ce ne poartă în timp, într-un timp obscur, un trecut îndepărtat sau cât de cât apropiat, revin apoi locuri, ființe, peisaje, momente, în funcție de ceea

Citește mai mult »
Lacul Tarnița Cluj
Amintiri

Lacul Tarnița și felul în care toamna își intră în drepturi

Am vizitat astăzi Lacul Tarnița, un lac care este foarte aproape de orașul Cluj-Napoca, un loc minunat, cu peisaje numai bune de ascuns în spatele retinei și apoi ferecate înăuntrul nostru, astfel încât să se transforme în amintire. Toamna și-a intrat și aici în drepturi depline, copacii își pierd verdele, în urma lui se înlănțuie culori mai țipătoare, mai aprinse, parcă au în ele mai multă viață și mai mult tumult, cu toate că toamna

Citește mai mult »
Teoria atașamentului: păturica
Amintiri

Teoria atașamentului: ne atașăm timpuriu și renunțăm greu

Mi s-a povestit că aveam 1 an și 8 luni când am văzut un avion deasupra mării, avionul acela pe care îl zărim cu toții pe litoralul românesc și care poartă mereu în zbor un anunț publicitar. L-am privit atentă, apoi, pe neașteptate, am luat-o la goană. Am fugit după el, strigând contrariată, probabil speriată: „Pătu(r)ica mea! Pătu(r)ica mea!”. Era vorba de o pătură mică, cu pătrate imprimate pe ea, în nuanțe de albastru, un

Citește mai mult »
Cum a fost la mare în timpul pandemiei?
Amintiri

La mare în timpul pandemiei, la Vama Veche

După cum bine știți, am fost o săptămână la mare, în România, în stațiunea Vama Veche. Dacă nu ați reușit să ajungeți, cred că mulți v-ați întrebat cum se desfășoară lucrurile la mare în timpul pandemiei. Mai întâi de toate, trebuie să precizez că e prima dată când aleg Vama pentru întreg sejurul. Până acum am fost doar în trecere pe acolo. Anul trecut am făcut o zi plajă în Vamă și mi-a plăcut mai

Citește mai mult »
Scoică
Amintiri

O scoică ne poate alina dorul de mare, dar cine ni le alină pe celelalte?

Eram mai mică atunci când colecționam scoicile din mare și le luam cu mine acasă. De atunci știam să îmi fac provizii pentru dor, pentru lipsă. Cunoșteam dorul în diferite ipostaze ale sale, dar mai târziu aveam să știu și mai multe despre el. Mai apoi, când iarna ascundea soarele în spatele unei rochii cusute din țurțuri și zăpezi, scoteam o scoică ascunsă prin vreun sertar. O luam în mână, o măsuram cu privirea, o

Citește mai mult »
Brățările
Amintiri

Uneori, brățările pe care le purtăm au în spatele lor povești

Acum două zile vedeam cum se îndreaptă înspre șezlonguri un bărbat și o fetiță sfioasă, puțin întristată, poate doar îngândurată sau pur și simplu obosită. Fetița era cu tatăl ei, aveam să aflu când au venit la noi, iar împreună vindeau brățările confecționate de către ea cu dibăcie, cu atenție, în culorii vii. M-am uitat câteva clipe la cutia în care își ținea brățările, erau și pentru mâna, și pentru picior și nu știam ce

Citește mai mult »
Dorințele se îndeplinesc, dar nu întotdeauna așa cum ți le imaginezi
Amintiri

Dorințele ți se îndeplinesc, dar nu întotdeauna cum dorești

Dorințele ne pătrund trupurile, gândurile și mai ales inimile încă de când suntem mici. Atunci ne dorim câte o jucărie nouă, mai multă înghețată, mai mult timp cu părinții. Sunt dorințe firești, simple și, în general, nu foarte greu de îndeplinit. Mai ales dacă e vorba de timp cu părinții, de îmbrățișări, de joacă. Apoi, dintr-odată, creștem. Și cresc și dorințele noastre. Se schimbă așa cum și noi o facem, devin mai mărețe, mai curajoase,

Citește mai mult »
„Mă doare singurătatea. De ea mi-e frică.” Despre bătrâna pe care am întâlnit-o, despre frici și iubire
Amintiri

„Mă doare singurătatea. De ea mi-e frică.” Despre bătrâna pe care am întâlnit-o, despre frici și iubire

În noul loc în care ne-am mutat, în ziua în care căram bagajele din mașină în apartament, am zărit-o pe bătrâna care cobora alene scările și pe care, mai târziu, aveam să o cunosc mai bine. Aveam două mochete în mâini. – Ai fost să le scuturi? mă întreabă dumneaei timid. – Bună ziua, nu, tocmai ce ne-am mutat aici. – Ah, v-ați mutat? Ce mă bucur! mi-a spus zâmbind, uitându-se destul de lung și

Citește mai mult »
Tratat de arheologie: Lăsăm mereu bucăți din noi în locurile din care plecăm
Amintiri

Tratat de arheologie: Lăsăm mereu bucăți din noi în locurile din care plecăm

Întotdeauna în locurile din care plecăm o să rămână bucăți din noi. Fie că acolo săpăm adânc și descoperim ziduri înalte, pe care credem că n-o să reușim să le escaladăm, fie că se nasc iubiri, doruri, visuri și toate lucrurile care pot fi zămislite dintr-un om sau din mai mulți oameni. Sigur, și dureri. Și deznădejdi. Și lacrimi. De fapt, acolo, în locurile acelea, se petrece întotdeauna viața. Viața noastră, cu tot ce avem

Citește mai mult »
Amintiri

Dacă vei rămâne mereu și va fi târziu când vei pleca, de ce nu ai venit mai devreme?

Pot să-mi răstorn capul pe umărul tău? Măcar pentru o secundă, dacă nu voi reuși să-l țin pentru o eternitate, ori dacă nu vei putea să mi-l sprijini mereu. Pot să învăț să respir odată cu tine? Încep cu o inspirație, apoi o expirație urmată de o pauză lungă în care timpul se pierde când îți apropii buzele de-ale mele și încremenește lumea, nimic nu mai are suflu, totul dispare, rămânem doar noi doi într-o

Citește mai mult »
Share on facebook
Share on pinterest
Share on twitter
Abonează-te la newsletter

Verificați și în „spam” mailul de confirmare

Articole populare:

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor.