Facebook
Instagram

Articole recente

Femeia percepută ca obiect de către bărbați
Contemporan. Ce se petrece în lume?

O realitate a zilelor noastre: femeia percepută ca obiect de către bărbat

1:36. Trenul Timișoara-Iași deja sosește pe peron, s-a auzit din depărtare cum șinele au pocnit dedesubtul lui, noaptea găzduiește puține stele între brațe și liniștea din jur e perturbată de gălăgia trenului care își anunța venirea. Știu că trebuie să ajung la vagonul 4, dar nu îmi dau seama unde e. Am urcat undeva, dar am realizat că nu acolo era locul pe care îl căutam, am coborât și l-am întrebat pe controlor unde e

Citește mai mult »
19 noiembrie 2020 Niciun comentariu
SuperBlog

Fericirea la plic cu aromă persistentă de plante: ceaiurile Fares

Iată că a sosit vremea aceea de împletit visuri în fața ferestrelor aburite, așa cum se împleteau ciorapii în copilăriile unor vremuri apuse în amintire. Vremea aceea când afară-i frig și ceață, în casă e cald și liniște. Vremea când cănile dau pe dinafară de ceai aromat și gustos. Și ce poate fi mai bun decât ceaiurile Fares băute cu iarna pândindu-ne la ferestre? Nu cred că sunt singura căreia ceaiurile îi amintesc de copilărie.

Citește mai mult »
9 noiembrie 2020 Un comentariu
iubirea ca un suflet necopt de toamnă
Poezie

Iubirea e ca sufletul nepârguit al toamnei

Se împrăștie în jur gustul copt și plin de praf înnecăcios al unei gutui din care mușcă pământul sfărâmându-i o bucată galbenă ce n-a fost niciodată parte din trupul ei. În colțul mijlocului unui tablou de lume e acum toamnă și toamna niciodată n-așteaptă să-și pârguiască sufletul, nici când îi sunt prea flămânzi copacii și nici când nu-i mai răsună foșnetul visului. Apasă vântul deasupra noastră de parcă și-ar cotrobăi nemilos printre zile, așa își

Citește mai mult »
1 noiembrie 2020 Niciun comentariu
SuperBlog

Black Friday-ul de anul acesta e despre sănătate și grija față de mine

Știm cu toții că zilele devin, încet-încet, mai scurte, nopțile mai lungi, frigul ne împresoară și ne determină să ne ascundem în case, sub pături groase și pufoase, cu o cană de ceai pe noptieră și cu o carte bună în mână. Apoi, toamna nu e toamnă dacă nu ne înconjurăm de aromele și culorile pe care ni le aduc vinul fiert, castanele coapte și aromate, dovleacul, merele și toate celelalte daruri pe care le

Citește mai mult »
19 octombrie 2020 Un comentariu
favi.ro
SuperBlog

Când îți construiești locul în care să visezi, îți creezi, de fapt, o lume de cuvinte

Locul în care mi-am croit inițial o parte din visuri și în care mi-am cusut cuvintele cu migală, ca, mai apoi, să devină rânduri de ață și în final poezii-croșeturi, n-a fost niciunul altul decât un covor aflat în balcon. Nu era tocmai acel covor zburător din O mie și una de nopți, nici eu n-am fost întocmai ca Șeherezada, nu îmi scriam poveștile doar pentru că nu voiam să mă apropii de moarte și

Citește mai mult »
16 octombrie 2020 Un comentariu
SuperBlog

Dragul meu, vor mai trece ani până te voi cunoaște, dar pot deja să mă gândesc la tine

Dragul meu, Vor mai trece ani până te voi cunoaște. Nici nu-mi pot contura înăuntrul minții cum vei arăta, Habar nu am ce culoare o să-ți aibă părul și nici ochii, dacă vei fi fetiță sau băiat, Nu știu cum îți va răsuna glasul când mă vei striga „mama” și încă nu îmi pot imagina ce voi simți atunci când o vei face, Dar sigur vor fi o sumedenie de emoții și de trăiri, sigur

Citește mai mult »
9 octombrie 2020 Un comentariu
Ținută tomnatică
SuperBlog

Niciun anotimp nu e mai colorat decât toamna: orice ținută zilnică poate purta amprenta ei!

Am perceput mereu toamna ca pe un anotimp al înnoirii. Nu, nu e ca atunci când sosește primăvară și natura renaște, totul e nou, fraged și proaspăt în jur. Ci ca în acele momente când din verde crud și înțepător, frunzele devin roșiatice, galbene, arămii, când se desprind diafan de pe crengi și pendulează în aer un zbor letargic, fără cusur, așezându-se pe jos în zeci de foșnete. Ca în clipele acelea când încă eram

Citește mai mult »
7 octombrie 2020 Un comentariu
Viața ca un drum
Gânduri

Îmi închipui uneori viața ca un drum

Îmi închipui viața ca un drum. E drept, dar niciodată neted. Are excrescențe, multe necunoscute și nevăzute, tulburătoare, fiindcă te poți împiedica și te poți lovi când dai de ele. Poți rămâne câteodată lat în mijlocul uneia. Dacă nu o observi la timp, poți să te lovești atât de tare de ea, poți să îți pierzi cunoștința, poți să crezi că devii altcineva și să nu te mai recunoști în propriul trup, poți să nu

Citește mai mult »
5 octombrie 2020 Niciun comentariu
Pâine cu ou și lapte
Amintiri

Suntem plini de senzații, mirosuri și amintiri din copilărie: pâine cu ou și lapte

Suntem atât de legați de mirosuri, de simțuri, de senzații. O singură mireasmă ne poate duce într-un loc din noi înșine nebănuit, necunoscut, un loc pe care nu l-am scos niciodată la suprafață sau poate că l-am eliberat în prinsoarea amintirii. E suficient un miros și se declanșează ceva ce ne poartă în timp, într-un timp obscur, un trecut îndepărtat sau cât de cât apropiat, revin apoi locuri, ființe, peisaje, momente, în funcție de ceea

Citește mai mult »
4 octombrie 2020 Niciun comentariu
Share on facebook
Share on pinterest
Share on twitter
Abonează-te la newsletter

Verificați și în „spam” mailul de confirmare

Articole populare:

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor.

Am Înțeles